joi, 17 iunie 2010

Super excursia de la Suncuius



O inceput treaba clasic, cu o mare mancarime in fund de mers pe munte...zis si facut, strans amatorii (ce-i drept cam putini) - Chelu si Mishulica - si taiat pe muntilica de sambata pana duminica, asa scurt ca timpul nu ne permitea mai mult.
Adevarul e ca eram atat de nerabdator incat aproape ca n-am dormit de loc noaptea de dinainte...s-a facut dimineata deci cam greu, dar un dus rece si federal le-a rezolvat pe toate!
Pe la 7 eram deja in gara, nerabdatori sa vina odata "blestematul de personal"...la 11:20 dupa un somn bun si o avertizare a controloarei ca "la urmatoarea statie se urca tiganii, mergeti in fata"...:)) am coborat la Suncuius. Prima impresie...mai erau cativa echipati de munte dar s-au oprit direct la "terasa comunala" sa suga o bere asa ca inainte de drum, probabil....noi constiinciosi si constienti ca am venit sa facem miscare, si ca e prea cald pentru asa ceva am luat-o frumos la picior si in jumatate de ora sau 3/4 de ora eram deja la primul obiectiv: Pestera Ungurul Mare!





Bineinteles ca la intrare tipii de la salvamont nu s-au sinchisit sa intre cu noi in pestera, si ne-au anuntat ca luminile nu merg. Noroc ca am avut lanternele la noi! In rest n-a prea contat, ca eram atat de informat despre pestera si istoricul/legendele ei de pe net incat la intrare am facut eu pe ghidul si am tinut un mic speech, filmat fiind de domnul Chelu, ca de obicei cameramanul de servici. Faina pestera, si faini liliecii care stateau tot ciucuri ciucuri. Am fost foarte incantat si fascinat de treaba asta. Am declarat ideea de a veni aici federala, dupa care i-am intrebat pe cei de la salvamont, mai precis pe o gagica de la salvamont, pe care dupa aia cu Misu am catalogat-o "profesionista la corp", unde se poate campa. Am fost indrumati cam vag si inevitabil, "ca doar chelu stia de la un coleg ca tre' sa ajungem la un platou", ne-am afundat o tzara in padure, pe o carare si am traversat un rauletz. Toate bune si frumoase daca nu incepea o ploaie din aia ca in filme. Dotati cu pelerine, la inceput ne-am adapostit si sub copaci, mintindu-ne ca vb aia "asta e ploaie de vara si trece repede". De unde, trasnete in zona, gheta, ploaie federala, dupa inca 20 de minute. Ne-am decis sa ne intoarcem la salvamont, si cat mai repede ca daca se umfla rauletul nu-l mai puteam traversa. Surpriza, pana am ajuns acolo, nu mai aveam nici o sansa sa il traversam fara sa ne udam, deci am decis sa incalcam regula Survivour de pe Discovery :)) si sa ne udam bocancii. Dupa inca cateva zeci de minute, am ajuns la o scobitura intr-o stanca pe care am botezat-o "La Mama Doina", unde ne-am verificat cat de cretze sunt picioarele si am facut, in asteptare ca ploaia sa se opreasca si ca sa ne incalzim un pic de vin fiert. Ploaia s-a oprit, am plecat spre Vadul Crisului, urmatoarea destinatie, pe calea ferata, unde am decis sa campam pana la urma - asa era traseul :)).
Peisajul era magnific, si surpriza, a trebuit sa traversam si un tunel de tren. Evident, era si o carare pe langa, dar ocolea si noi aveam si un pic chef de ceva adrenalina. Faina experienta, vb aia, un pic de morcov nu strica. :))
Ajunsi la Vadul Crisului, dupa inca o ora jumatate de mers cu bocancii uzi, am gasit dupa mari sfortari locul de campat, care era in fata pesterii dar nu era semnalizat, am instalat cortul, si am avut surpriza sa vedem ca suntem asigurati si cu apa potabila, care era limpede, iesind filtrata din pestera si varsandu-se printr-o cascada in Cris care era tulbure al dracului.
Toate bune si frumoase, mai ales pentru mine care aveam adidasi de schimb. Acum mai aveam o singura problema, uscatul bocancilor, caci a doua zi aveam iar in plan un traseu, si nu aveam de gand sa il facem cu bocancii uzi. Prietenii astia doi ai mei, total diferiti. :)) Mishulica, mai ca facuse icter dupa ce constatase ca i s-au udat toate hainele si sacul de dormit si se resemnase total, spunand ca sta in cort sa se consoleze. Viata lui era mizerabila, nu-l puteai probabil inveseli nici cu un Kinder Surprise. Cheloo spre deosebire de el, se agita de colo colo gandindu-se cum face el rost de papuci ca sa mergem dupa lemne, care erau al dracului de ude, ca sa facem focul si sa ne uscam bocancii. 10 minute a disparut, s-a intors cu 2 peturi din care si-a confectionat cu un briceag 2 sosoni, i-a captusit cu ziare, si-a luat 3 perechi de sosete sa nu se taie, si operatiunea era completa. Fashion a la Cheloo. O sa il sfatuiesc calduros sa isi trimita un CV la ashtia de pe Discovery :)). Focul n-a fost o problema, chiar daca lemnele erau ude, doar eram 2 profesionisti. Si uite asa ne-am uscat si bocancii, am facut si un carnacior prajit, si am gustat si o canita de vin. Misu era si el revigorat. Am dormit ca un printz, fara izopren ce-i drept, dar cu folie de aluminiu :)).
A doua zi, la 10 aveam rucsacii facuti, si ne pregateam sa intram in pestera Vadul Crisului. O declar bestiala, e cea mai tare pestera in care am fost pana acum. Ne-a luat cam jumatate de ora sa exploram toate camerele vizitabile, era luminata, si peste tot erau stalactite, stalagmite si coloane, aici las imaginile sa vorbeasca. Mentionez, ca la un momentdat imi venea sa imi iau picioarele in spinare si sa o tai afara sa vad cer si soare. Tari senzatiile.



La ultima poza trebuie sa mentionez ca cel din poza nu era Zalmoxis, eram eu :)) Oricum am zis ca daca iadul e ca o pestera, ma fac baiat cuminte.
Dupa ce am vizitat pestera, am luat-o la picior sa facem si un mic traseu de creasta, sa vedem defileul si de sus. Daca nu era pamantul ud prin padure, ca am alunecat de am zis ca numai printr-o minune o sa ajungem sus, si daca nu ne prindea iar ploaia era brici. Panorama super de pe Peretele Melcilor. Si de pe partea cealalta unde am mancat, evident conserve de montaignarzi! Cel mai bun pranz de anul acesta, probabil panorama a fost de vina!
Pe partea de coborare am mai gasit inca 3 pesteri, mai mici si neamenajate...ne-am bagat cu lanternele o bucata dupa care am abandonat proiectul pe motiv ca pe mine "ma chema natura". :))
Am ajuns la Punctul de unde plecasem dupa 3 ore si 15 min, ne-am incadrat brici, avand in vedere conditiile si faptul ca am zabovit destul de mult cand am mancat, pe tablitza scria traseu de 3 ore jumate!
Mishulica a inceput sa scanceasca ca el nu mai are tigari, si deci daca e sa mai ramanem o seara tre sa mergem la Suncuius. La Suncuius, am baut berea victoriei la "terasa de lux a comunei" :)) insa ne-am hotarat sa ne intoarcem si sa mergem la concert - Zdob si Zdub. Un final apoteotic, stiu astia sa faca atmosfera dom'le, da' rau de tot!

luni, 24 mai 2010

Chitaritul si revelatiile...


Dupa ceva timp in care am cam lasat cantatul la chitara zilnic deoparte, de vreo saptamana incoace am reluat acest obicei. Nice, avand in vedere ca am cateva melodii noi in repertoriu, sau lucrez la ele, si se pare ca imi si iese...(Padure nebuna, Castelul, Daca n-ai amintiri - toate de cantat pe munte :)) ) sa nu uitam nici de noua ciupitura, prima de care incerc sa ma prind...:P Still long road ahead...

Pana una alta am dat, ascultand Santana (unul din chitaristii mei preferati - desi nu ma pot decide cine e pe primul loc - el -http://www.youtube.com/watch?v=QMuwWcOfxUs&feature=related - sau Hendrix - http://www.youtube.com/watch?v=_MFE6qQfdlE, dar comparatia nu isi are rostul poate pt ca fiecare are alt stil ) am dat peste ceva ce mie mi se pare absolut bestial. Inchipuiti-va un berber care calareste o camila de zor undeva prin Africa, se da jos, ia o chitara electrica si incepe sa cante...Imaginatie bogata? Not quite true...dovada? TINARIWEN! Chitaristi nomazi...http://www.youtube.com/watch?v=v0gaaO59s_w&a=1IqW3Sw-qUY&playnext_from=ML:)) suna al dracului de bine, zici ca Jimmy Hendrix s-a mutat in Africa si si-a deschis scoala de chitaristi...:)) Si acum, cireasa de pe tort, imagineza-ti ca oamenii astia mai colaboreaza si cu Santana...http://www.youtube.com/watch?v=Y4mbQdZlLPA&playnext_from=TL&videos=mD_AnR-_dKw clasa nene, federal de bestial! Traiasca artistii nomazi! Si multiculturalismul in stilul lui Santana :)) Sa mai zica cineva ca exista IMPOSIBIL! :))
Cam asta e ultima revelatie a mea in materie de muzica.

In materie de cinematografie, cineva mi-a deschis pofta pentru scurt metraje si va ofer cateva super tari:
1. SIGNS http://www.youtube.com/watch?v=uy0HNWto0UY
2. Validation http://www.youtube.com/watch?v=Cbk980jV7Ao
3. How to say I love you http://www.youtube.com/watch?v=l-84anmYGv4&playnext_from=TL&videos=uEwxaUJsuH4
4. Waiting room http://www.youtube.com/watch?v=3GPmXRC-xB8&playnext_from=TL&videos=x5Rg20idEEU

Cred ca am dat si drumu' la commenturi pt toata lumea, deci de amu inainte astept si "feedback" :))

Amaizing life! Enjoy it...

marți, 11 mai 2010

O felie de imaginatie....

Pt ca azi am avut ceva timp liber, si m-am gandit la "de ce n-as lucra eu in advertising?"....va ofer o felie de imaginatie :))
'shea ca m-am decis sa vad ce minti turbate mai populeaza acest domeniu, pana sa o pun pe a mea in practica. Rezultatul? Incantator ca de obicei:
1. http://www.happyfish.ro/reclame_1/barbati_talentati
2. http://www.happyfish.ro/reclame_1/panica
3. http://www.happyfish.ro/reclame_1/povestea
4. http://www.happyfish.ro/reclame_1/barbatul_ideal
5. http://www.happyfish.ro/reclame_1/ingineri_germani
6. http://www.happyfish.ro/reclame_1/taramul_sfant
7. http://www.happyfish.ro/reclame_1/cine_castiga_1
8. http://www.happyfish.ro/reclame_1/orgasmul_femeilor
9. http://www.happyfish.ro/reclame_1/erectii_nedorite (cu mentiunea WTF?:)))
10. http://www.happyfish.ro/reclame_1/hartuire_sexuala

=))"Forehead Tittaes...by Janae"....astia sunt aproape la fel de bolnavi ca aia din Family Guy...:))
O da, imaginatia inca isi face de cap pe planeta Pamant. La dracu' da' jur ca as iesi la bere cu toti astia de-or avut ideile pentru reclamele astea.

luni, 26 aprilie 2010

New things...good things!

Azi fiind luni - inceputul saptamanii - m-am decis ca ar fi bine sa mai pun o caramida la baza zidului pe care am decis sa il construiesc. De azi am inceput alergatul. Din nou sunt foarte multumit de mp3-ul meu...uiti ca nu mai poti daca il umpli cu piese preferate. Dar, dupa 4 ture de parc si un dush acasica trebuie sa recunosc ca ma simt super. Plamanii mei invata sa inlocuiasca nicotina cu oxigenul si se pare ca le "foarte place". In rest, continuat lecturatul din ultima carte despre spionaj pe care o citesc "I se spunea Temerarul"...quite interesting. Aaaa si sa nu uit...azi adaugat o arogantza pe lista "things to do". Candva, trebuie sa merg la un meci West Ham United...nu de alta dar azi mi-am adus aminte de filmul GSE, am downloadat melodia oficiala a clubului si am devenit fascinat de ea. Deci ma vad mergand la meci doar pentru a o asculta live. De ce? :)) deocamdata mi se foarte potriveste; aveti aici mostra: http://www.youtube.com/watch?v=MJLMcflYdLg&feature=related.
Si tot pe tema asta, dar incadrata mai larg la capitolul: "ce-ar face barbatii intr-o lume fara femei", continui sa imi intaresc ideea ca s-ar foarte distra, chiar daca ar muri "dupa prima generatie", dar ar muri fericiti. Fiti atenti la urmatorul filmuletz: http://www.youtube.com/watch?v=K-_rf2jVxxY&feature=player_embedded . Bai deci unu' dintre ei daca ati observat mai are o jumatate de gura, dar probabil e o voce importanta...de fetze nu mai vorbim...dar vorba aia, fatza conteaza la un artist?:)) fie el si de peluza...
In incheiere versurile de la noua mea obsesie din care facem un crez:
" I'm forever blowing bubbles, pretty bubbles in the air
They fly so high, they reach the sky
Then like my dreams, they fade and die
Fortune's always hiding, i've looked everywhere
I'm forever blowing bubbles, pretty bubbles in the air
"

vineri, 23 aprilie 2010

Probabil ca energiile nu se pierd ci se propaga...

Azi a fost prima zi in care m-am trezit cu mare chef de viata...dupa mai bine de o luna...si stiu eu de ce! La un moment dat, dupa ce evident mi-am luat portia de documentare...azi a fost ziua "The Shock Doctrine", (iata si linkul pentru cei interesati http://movie25.com/the-shock-doctrine-2009_7545.html) un documentar de altfel extrem de interesant si bine realizat; si dupa ce am mai scormonit ceva filmulete de pe ted.com si WEF + citit un studiu despre Macchiavelli, mi-am dat seama ca e ziua mea. Neoficial sunt Gheorghe...anul asta am si demonstrat ca sunt un mare Gheorghe...:)) o da...si m-am decis, ca ar fi frumos din partea mea sa ma sarbatoresc si sa imi fac un cadou. Zis si facut...m-am translatat pana la un magazin de electronice in mare graba cu troleul si mi-am tras un mp3 player. Fuga fugutza acasa, umplut mp3-ul cu muzica si mult ATB si plecat sa retraim ceva ce nu mai facusem de mult. MERSUL PE STRADA CU MUZICA IN URECHI DATA TARE! :)) Adevarul e ca uitasem cat de fain e si cat de diferit arata lumea cu un ATB cu volum in urechi. Un mare zambet pe fata, si Clujul arata altfel...plin de energie. Multi oameni, multe gesturi...masinile nici nu se mai fac observate. Traseul a fost simplu....Dorobanti-Eroilor-Matei Corvin-Centrul Vechi-Belvedere-Parc si obligatoriu observat oamenii in troleu la intoarcere de pe Memo pana in Somesul. Chestii invatate...1.Iarba e cel mai verde lucru de pe lume, mai ales cand asculti ATB; 2. Oamenii care canta la chitara dar pe care nu ii auzi arata foarte comic; 3. E nasol sa dansezi salsa pe piatra cubica; 4. Urci mai usor cu muzica in urechi pana la Belvedere; 5. Singurii oameni care inteleg zambetul usor tamp de pe fata ta cand faci experimente din astea sunt tot aia care au casti in urechi si iti dai seama ca te inteleg caci se uita la tine cu acelasi zambet; 6. De sus se vad toate locurile care te-au marcat mult mai bine si realizezi ca in 4 ani de studentie nu-s putine; 7. Sunt o gramada de oameni care vor sa slabeasca si alearga in parc deci nu doar eu am probleme cu greutatea; 8. Planurile de viitor se fac extraordinar de sus de la Belvedere...eu mi-am readus aminte unde vreau sa stau, ce masina vreau sa am, ce meserie vreau sa am si cu cine vreau sa imi petrec viata 9. Exista o gramada de oameni fericiti care savureaza viata piece by piece facand lucruri simple. What a nice day...concluzii? Energiile nu se pierd se propaga! http://www.youtube.com/watch?v=GBby44hViWE&feature=fvst De maine alte munci...:))

duminică, 21 martie 2010

explorand subsolul....

Alaltaieri m-am despartit pentru prima oara in viata mea, in adevaratul sens al cuvantului. Niciodata nu m-am simtit atat de mizerabil. Am avut un sentiment ciudat ca fac implozie dupa implozie si nu puteam sa scot nici o vorba. Dupa care m-am purtat altfel decat m-as fi puratat eu. Nu ma cunosc nici pe departe, si n-am crezut niciodata ca ma pot simti atat de rau de la o chestiune din asta. Nu mai pot sa dorm bine, nu mai pot sa visez, nu pot sa fac nimic, astept doar asa, sa treaca timpul....suferind si avand un sentiment de desacralizare generalizat. Is curios cat timp o sa imi ia ca sa redevin eu, sa ma mobilizez din nou, sa pot sa visez din nou. Si in ce vise? Vor fi vechi sau noi? Vom vedea...inca mai cred in minuni, si in seful mare! Nasoala perioada....e ca o seceta crunta dupa cel mai manos an, an in care n-am stiut sa fiu rational si sa pun deoparte pentru vremuri grele. Poate e mai bine sa faci un foc mic decat unul de tabara....cel de tabara arde intens dar repede. Si totusi, nu ma pot obisnui cu ideea ca s-ar putea sa incep sa duc o viata mediocra....hmm...nu imi vine sa cred! "C'est la vie!" nu-i destul si nu pot sa traiesc din trecut, dar iau in calcul si varianta asta . Va fi al dracului de greu mai departe....sa vedem...momentan va salut din subsolul vietii, in genunchi poate cum n-am fost niciodata.

marți, 9 martie 2010

Cele doua Romanii...



Astazi am vazut doua filmulete care prezentau fiecare cate o fata total diferita a Romaniei... Unul prezenta succint, cat se poate prezenta intr-o ora, geniul lui Brancusi...fascinant om...absolut "tatic", inca o data mi s-a intarit convingerea ca geniile "se autoconstientizeaza"...iata deci inca o figura emblematica data de poporul roman civilizatiei europene...apropos de arta vs stiinta, uite doua afirmatii care arata exact unghiul diferit din care e vazuta lumea de catre artisti si oamenii de stiinta: Newton afirma ca el sta pe umerii unor giganti (antemergatorii sai in materie de fizica) si ca mare parte din descoperirile sale se datoreaza tocmai acestui lucru; Brancusi a refuzat sa fie primit ca elev in atelierul lui Rodin, un scluptor emblematic francez, tocmai pentru ca "nimic nu poate creste in umbra unor giganti"....Fascinant totusi cum Brancusi a transpus unele motive in scluptura....ce m-a impresionat pe mine e "motivul sarutului", vazut ca o reintregire a androginului...si ca sa se mai confirme inca o data zicala "cine se aseamana se aduna" am descoperit ca Brancusi, care apropos n-a fost admis din prima la Scoala de Arte din Paris, era prieten cu Modigliani si Erik Satie...Figura lui Brancusi tradeaza un calm absolut fantastic, nu e de mirare ca un om ca el a "lucrat" coloana infinitului...si mi-a placut interpretarea lui Dan Puric care zicea "ca cica" coloana infinitului a fost gandita ca o suprapunere de cosciuge, iar ultimul este deschis, si simbolizeaza jertfa milenara a poporului roman pentru coltul asta de rai...care va continua peste veacuri...tare, nu? La celalalt capat, reversul medaliei, un film despre Romania lui "Asta e.." si a lui "San Franciscu, futu-i San Franciscu' mamii lui"...Regizat de Tomas Ciulei, premiat la mai multe festivaluri, filmul prezinta cu o doza de umor destul de negru viata romanului simplu, din care se trage si apare, printr-o inexplicabila minune, o data la nu stiu cate veacuri geniul pur romanesc...Dialectica pura Romanica asta dom'le!...hai sa va atasez si linkurile:
http://video.google.com/videoplay?docid=-1250486426972027713&ei=Y5-WS4f5HIyM2AKd3e3SAg&q=asta+e# vs http://www.youtube.com/watch?v=jnxqDznR1Uc cu mentiunea ca ultimul are 8 parti, si asta e doar prima, le gasiti pe toate pe youtube. Merita sa "pierdeti" 3 ore cu filmuletele astea...
Tu din care Romanie faci parte???

PS: inevitabil l-am descoperit pe Erik Satie si muzica lui numai buna de "meditat"...simplu si frumos, aveti mai jos o mostra: http://www.youtube.com/watch?v=4Xe2Rft62Kg&feature=PlayList&p=1EC236196441F446&index=12.