explorand subsolul....

Alaltaieri m-am despartit pentru prima oara in viata mea, in adevaratul sens al cuvantului. Niciodata nu m-am simtit atat de mizerabil. Am avut un sentiment ciudat ca fac implozie dupa implozie si nu puteam sa scot nici o vorba. Dupa care m-am purtat altfel decat m-as fi puratat eu. Nu ma cunosc nici pe departe, si n-am crezut niciodata ca ma pot simti atat de rau de la o chestiune din asta. Nu mai pot sa dorm bine, nu mai pot sa visez, nu pot sa fac nimic, astept doar asa, sa treaca timpul....suferind si avand un sentiment de desacralizare generalizat. Is curios cat timp o sa imi ia ca sa redevin eu, sa ma mobilizez din nou, sa pot sa visez din nou. Si in ce vise? Vor fi vechi sau noi? Vom vedea...inca mai cred in minuni, si in seful mare! Nasoala perioada....e ca o seceta crunta dupa cel mai manos an, an in care n-am stiut sa fiu rational si sa pun deoparte pentru vremuri grele. Poate e mai bine sa faci un foc mic decat unul de tabara....cel de tabara arde intens dar repede. Si totusi, nu ma pot obisnui cu ideea ca s-ar putea sa incep sa duc o viata mediocra....hmm...nu imi vine sa cred! "C'est la vie!" nu-i destul si nu pot sa traiesc din trecut, dar iau in calcul si varianta asta . Va fi al dracului de greu mai departe....sa vedem...momentan va salut din subsolul vietii, in genunchi poate cum n-am fost niciodata.

Cele doua Romanii...

Astazi am vazut doua filmulete care prezentau fiecare cate o fata total diferita a Romaniei... Unul prezenta succint, cat se poate prezenta intr-o ora, geniul lui Brancusi...fascinant om...absolut "tatic", inca o data mi s-a intarit convingerea ca geniile "se autoconstientizeaza"...iata deci inca o figura emblematica data de poporul roman civilizatiei europene...apropos de arta vs stiinta, uite doua afirmatii care arata exact unghiul diferit din care e vazuta lumea de catre artisti si oamenii de stiinta: Newton afirma ca el sta pe umerii unor giganti (antemergatorii sai in materie de fizica) si ca mare parte din descoperirile sale se datoreaza tocmai acestui lucru; Brancusi a refuzat sa fie primit ca elev in atelierul lui Rodin, un scluptor emblematic francez, tocmai pentru ca "nimic nu poate creste in umbra unor giganti"....Fascinant totusi cum Brancusi a transpus unele motive in scluptura....ce m-a impresionat pe mine e "motivul sarutului", vazut ca o reintregire a androginului...si ca sa se mai confirme inca o data zicala "cine se aseamana se aduna" am descoperit ca Brancusi, care apropos n-a fost admis din prima la Scoala de Arte din Paris, era prieten cu Modigliani si Erik Satie...Figura lui Brancusi tradeaza un calm absolut fantastic, nu e de mirare ca un om ca el a "lucrat" coloana infinitului...si mi-a placut interpretarea lui Dan Puric care zicea "ca cica" coloana infinitului a fost gandita ca o suprapunere de cosciuge, iar ultimul este deschis, si simbolizeaza jertfa milenara a poporului roman pentru coltul asta de rai...care va continua peste veacuri...tare, nu? La celalalt capat, reversul medaliei, un film despre Romania lui "Asta e.." si a lui "San Franciscu, futu-i San Franciscu' mamii lui"...Regizat de Tomas Ciulei, premiat la mai multe festivaluri, filmul prezinta cu o doza de umor destul de negru viata romanului simplu, din care se trage si apare, printr-o inexplicabila minune, o data la nu stiu cate veacuri geniul pur romanesc...Dialectica pura Romanica asta dom'le!...hai sa va atasez si linkurile:
http://video.google.com/videoplay?docid=-1250486426972027713&ei=Y5-WS4f5HIyM2AKd3e3SAg&q=asta+e# vs http://www.youtube.com/watch?v=jnxqDznR1Uc cu mentiunea ca ultimul are 8 parti, si asta e doar prima, le gasiti pe toate pe youtube. Merita sa "pierdeti" 3 ore cu filmuletele astea...
Tu din care Romanie faci parte???

PS: inevitabil l-am descoperit pe Erik Satie si muzica lui numai buna de "meditat"...simplu si frumos, aveti mai jos o mostra: http://www.youtube.com/watch?v=4Xe2Rft62Kg&feature=PlayList&p=1EC236196441F446&index=12.