Satisfactia lucrurilor mici, capitolul 2. Mersul la patinoar

Bip bip bip...bip bip bip...suna ceasul desteptator (am folosit bip pt ca nu pot folosi un cuvant care sa transpuna sunetul scos de melodia mea desteptatoare care este intitulata insa sugestiv "alarma nato" si pe care frate-miu o uraste din strafundul fiintei sale)...ora 10...ma uit pe geam...o fi nins azi noapte? A new fucking day...in 5 minute incep sa salivez cu gandul la pizza trimisa pachet de mami din frigider. Hopa mare, spalat, mancat. Urmeaza o tura de citit din "Intoarcerea din rai" de Eliade, apoi vizionarea zilnica a unui filmulet de pe TED.com . Am nimerit de data asta unul de la un "congres al femeilor". Tipa explica societatea facand legaturi intre MEN & GREED. Zambesc...discursul clasic "feministo-doritor de schimbare", ma intreb de ce cotofana asta n-o da exemplu si pe Margaret Thatcher - doamna de fier :)). Imi aduc aminte ca m-am intrebat eu intr-o zi de ce dracul campionatul mondial de sah pentru femei nu e cunoscut...bine, asta daca o fi existand asa ceva...:)). De asta are nevoie planeta Pamant, de revolutii feministo - populiste! Un fel de PDL al femeilor. Atat ar mai lipsi! Apoi urmeaza cele 40 de pg zilnice pe profilul economie. Samuelson asta e baiat destul de destept. Ca sa nu mai zic ca sunt din ce in ce mai dezamagit de ce ne-au invatat la faculta, citind din "noua biblie". Urmeaza vizionarea unui filmulet in care maharii lumii care s-au intalnit la Davos - World Economic Forum - pun la cale lumea, si anul 2011. Dap, suntem mici si dap, masele urmeaza calea impusa subtil de elite. Pauza 1 h de somn. La 17 joaca Steaua cu Sheriff Tiraspol. Echipa lui Gigi castiga cu 4-1 gratie lui Dica - "ciorba reincalzita" care e legendar si isi trece in cont un hattrick. Dupa meci ma amuz copios cand vad ca in presa apar statisticile prevestitoare de genul "ultima data cand Dica a facut hattrick Steaua a luat titlul" - si acum Steaua e pe 7...jurnalistii sportivi isi castiga painea cu greu, daca fac asemenea sapaturi in lipsa de subiecte...:))

Se face ora 19:30 si vine mult asteptatul moment al zilei. MERSUL LA PATINOAR.

Mandru nevoie mare cu noile mele patine, considerate o investitie pe termen lung, le punem asadar la treaba pentru a-si amortiza costurile. Le iau in spate si plec frumos, singur singurel spre Iulius Mall. 9 lei bilet si garderoba. Platit, intrat. Ma simteam ca o mare vedeta de fotbal in vestiar inaintea unui meci mare. De 2 ani nu mai pusesem patina pe gheata. Hop hop scarile si tusti pe gheata...Surprize surprize, primele 2 ture cam greutz si cam pericol de tranta. Mai ales la frane si intoarcerile bruste. Dar, dupa cateva ture...totul reintra in normal...si incep sa salivez caci de 2 ani asteptam acest moment si multa lume mi-a refuzat aceasta fericire, nedorind sa ma insoteasca pana cand m-am hotarat sa merg singur. Lume multa, copii, tineri, mai putin tineri. Ma opresc intr-un colt si ma uit la ei...care experti, care incepatori, care pe jos, care cu spatele...fiecare cu stilul lui insta toti fericiti ca sunt pe gheata. Rad si imi fac vant sa mai dau cateva ture...muzica din boxe e perfecta!

E perfecta pt "dat blana pe gheata"...si noile mele patine se descurca perfect, zambesc cand in urechi se amesteca melodia de mai sus cu sunetul patinei pe gheata...doamne ce dor imi era de amestecul asta!

1 h jumatate mi-am reamintit, in timp ce patinam din ce in ce mai bine, cum mergeam cand eram mic la patinoar...cum am invatat, cum imi inghetau picioarele in patinele de cacat primite de la nu stiu ce matusa, patine pentru patinaj artistic, ba unele si putin cam strimte...si "prinsea"...cum jucam noi prinsea la patinuar....ba' cum mai si vrajeam cate o gagica si o impresionam cu o intoarcere stramta langa manta. Cat ii stimam eu pe aia cu patine de hockey...si iata, dupa ani, le am si eu pe ale mele...in capitalism insa, cand patinele de hockey s-au banalizat :)), dar eu tot sunt fericit! Cu o jumatate de ora inainte de final am baut un vin fiert...a curs pana in suflet...si nu mai zic ca dupa asta zburam pe gheta....mai mai sa reusesc sa merg si cu spatele, nu alta...oricum inca vreo 3 iesiri la patinoar si dam gata si tainele acestui procedeu...Nice and smooooth....nice and smoooooth....ajuns acasa beau un ceai si ma bag sub paturica la caldurice....ah ce senzatie....tipica sporturilor de iarna....Incalzitul ala dupa o miscare la -12 grade...LEGENDARY! :)) Si amortizaram 8 RON din pretul patinelor. Inca 17 iesiri si le amortizez complet....:)) freaking economics....am inceput sa am probleme....

Concluzie: ME vs Patinuar, capitolul trante: 0 trante.

Va sfatuiesc calduros sa iesiti si sa incercati treaba cat se mai poate, face toti banii!

Satisfactia lucrurilor mici, capitolul 1. Pachet de acasa

O P E R A T I U N E A :

"Ba bulan, vezi ca diseara tre' sa mergem dupa pachet!". Frate-miu aproba tacit dand din cap zambitor. Dupa 5 ani de actiuni din astea, stiu la minut la ce ora trebuie sa plec....ca sa ajung cand ar trebui sa ajunga autobusul!:)) Dar nu e ajuns sa mergi pe stilul ministrului transporturilor din Japonia, care si-a dat demisia cand trenurile de acolo au intarziat cumulat 1 minut pe an. Esti cetatean european in...Romania!

"Ba Bog ba, da' cu ce mergem?

Ei flori, cu ce mergem ma de obicei? Cu troleul...

Da' ba, n-am bilet!

Ba nici eu n-am, te-am mai invatat ca dupa 10 controlorii nu circula! Stai linistit! Vezi mah, gandesti ca un inginer, fi mai speculant :))"

Plecam la 10 fara 15 de acasa si ajungem in 10 in statie. Arunc o privire de expert, nici urma de controlori. Vine 35u' frac'miu se uita la mine, ma intreaba daca urcam. Cu incredere deplina ii zic: Desigur. Nema control, de fapt cred ca ii angajeaza pe principiul fetei "Ba tu, tu esti angajat ca ai fata de controlor!". Ajunsi sus incepem asteptatul. Prima oara ne bucuram ca nu e frig, dupa 20 de minute realizam ca de fapt e frig cand stai pe loc. Urmeaza discutii de tot felul. Intre discutiile variate, suieram ca sa se sudeze pauza, printre dinti, momente artistice gen "In pizda masii de autobus, nu mai vine odata!" sau "Bah da-o-n colo, deja a intarziat o jumatate de ora". Tata suna ca de obicei ca sa verifice daca "ne descurcam". Rad cu Adi de modul in care da indicii...am putea face un intreg dosar "Ba vezi ca is 3 plase albe de rafie cu penny pe ele, puse pe partea soferului la mijloc, peste un bagaj mare. E autobusul ala pe care scrie Boegl Roesler (sau ce dracu scrie oricum un autobus second cu scrisuri pe el cam cum erau tricourile de fotbalisti de la sh-uri dupa care ne curgeau noua balele in copilarie desi erau scrise cu anonimi nemti, probabil personalizate...) - rad numai cand il aud cum pronunta - cu numarul CV-02-TRE si soferul e...HO! zic, ajunge stiu!"

Apoi vine autobusul si buluc studentii se aduna in jurul usii cu pachete...fiecare tragand de plasa lui mai cu graba sa prinda taxiurile de peste drum. De data asta il las pe frac'miu in fata si il aud cum vorbeste cu soferul cu mustata de secui: "Oz, oz...ez oz, ighen, kosonom". Rad, mi se pare funny, apuc o plasa. Traversam si luam taxiul.

In taxi "Aurel Suciu nr. 12, fosta Pietroasa (schema asta cu spusul denumirii vechi a strazii functioneaza intotdeauna caci dai impresia de locuitor vechi al urbei Cluj Napoca)" si la final 8 lei. Suni acasa si zici parola: "ridicat pachetul". Tata intreaba disperat "Cum ba pachetul...poate pachetele, le-ai luat pe toate da?" "Da, am luat toate plasele calmeaza-te! Merci fain, noapte buna!"

Acelasi scenariu de 5 ani, cam o data la 2-3 saptamani.

Dupa ce intri pe usa insa vine partea faina. Despachetatul.

"Baaaaaaaaaaaa, esti prost cas de vaca!; Ha ha fraiere, ghebe murate, sa nu te prind ca te atingi de borcanul asta! "Prajitura preferata, nu se poate" si incepi sa balosezi instantaneu. Apoi bei sucul de rosii gol, ca ti-e pofta si te gandesti cum te-ar alerga mami ca ti l-a pus pentru gatit si tu il bei asa...dar il bei ca e bun si tu vrei placere pe moment! Asezi totul pe rafturi sa nu incurci si sa stii de unde sa iei: ciorba la ciorbe, felul 2 mai jos, uscaturi sus, alte chestii cel mai jos. Totul are regula, e un adevarat ritual.

Apoi, dupa ce ai terminat de despachetat, desi e 11 jum. mananci. Nu te intereseaza ca te ingrasi, mananci...mananci dintr-o masa plina de bunatati, pregatite cu grija si dragoste de mami. Si dai din cap gandindu-te ce inseamna mami pentru tine. Zambesti fericit. Si adormi cu burta plina si creierul extaziat de substantele eliminate in urma placerii de a manca numai bunataturi.