Incepem azi seria intitulata sugestiv "Ultimele zile din viata unui student"

Alarma vietii suna de dimineata, dar tu te-ai culcat tarziu ca ai avut treaba la practica, dupa ce-ai iesit la plimbare. Noroc ca, baiat destept fiind, te-ai mintit ca de obicei, apeland la vechea smecherie...Ai treaba de la 8? Pui ceasul sa sune la 6, si astfel, la 7 jumatate o sa ai un sentiment profund de multumire, ca nu mai poti dormi  si te-ai plictisit ca ceasul sa-ti sune din 9 in 9 minute. Hopa maricel, dus frumusel, barbierit nitel...baiatul arata tutz...arata? :)) aaaa, Houston, we have a problem...dude, you need a haircut! Fine, renunt la freza mea rebela, caci azi am programat un interviu.
Te duci la xerox, printezi practica, iei troleul antic si la 9:40 fumezi o tigara pe scarile facultatii gandindu-te zambitor: "Mno ca am scapat si de asta!"
La 10 te duci sa te tunzi ca omul ce vrea sa faca pasul cel mare in viata...sa intre in clasa muncitoare! Si surpriza, la frizeria ta preferata, unde te tunzi de 5 ani, si de care esti foarte multumit...azi, in ziua cea mare pentru tine, toti barbatii s-au decis sa se tunda si ti-au luat-o inainte. Iti zici in barba ca revii peste jumatate de ora, ca doar e timp pana la 12:30 cand ai interviul si asa si faci. Doar ca vezi tu, azi, eruptia solara...e impotriva ta...frizerita iti zice ca are alta programare...si deci te resemnezi...BA NU, cum sa te resemnezi? te duci acasa, calci camasa, pantalonii, faci papucii...te imbraci adecvat, arunci un CV in mapa pentru orice eventualitate si pleci sa descoperi un alt loc in care sa-ti lasi surplusul de par...doar ai o jumatate de ora sa gasesti...si inca pe atat sa te tunda. Graficul e facut!
Nici la 2 pasi de frizeria ta, descoperi o noua frizerie si intri fericit nevoie mare.
La clasica intrebare..."Cum te tund?" raspunzi la fel de clasic...."In spate si in lateral pierdut, sus mi-l scurtati cam jumatate...", de 5 ani aceeasi formula de succes...
Dar nu, de data asta n-ai fost vigilent, tipa e mai mult coafeza decat frizerita, si in loc sa bage viteza in aceste clipe cruciale pentru tine, ea te bibileste in stil feminin..."Si aici cat sa iau?"..."Pai...cam atat...(si in gand: Tunde in pana mea femeie acolo, ca n-ajung la interviu...)"...45 MINUTE...wtf, de asta merg femeile la coafor si li se pare atat de cul...ca in 45 de minute poti discuta despre viitoarele inventii federale ce vor revolutiona medicina si curele de slabit, viitorul copilului tau...PANA LA 18 ani, tot trecutul tau, noile tendinte in materie de haircut, efectele eruptiei solare si toata viata, inclusiv perioada postmortem, a sotului tau.
Si cand crezi ca a terminat, te fileaza, te da cu gel si te intreaba daca asa ti-l faci de obicei. Marai un "Ihi!", platesti, dai ziua buna ca in Ardeal si fugi in statia de troleu sa prinzi unicul troleu ce duce in Polus Center, locul magic...
24B, acest unic troleu, ce te poate translata ieftin si studentesc pana la destinatie circula din jum. in jum. de ora iar pentru ca fofoloanca aia de coafeza te-a bibilit l-ai pierdut pe ultimul.
Inventivitatea te impinge insa sa folosesti transportul multimodal...Dupa 3 trolee schimbate, ajungi in ultima statie...de dinainte de Polus. Acolo mai speri ca va veni printr-o minune un 24B, dar la 12:10 zici pas, zbori intr-un taxi si zambesti multumit ca macar ai salvat vreo 15 RON.
Ajuns mai repede, bagi o pipa in mod ritualic, ca sa para o treaba serioasa. Azi ai fumat deja 2 tigari in mod ritualic...zeul tutun lumineze-ti mintea...
La 12:30 fix esti acolo, mizand zambitor pe o punctualitate sharp. Vrei sa lasi ca de obicei o impresie buna...dar zambesti amintindu-ti de o treaba din Hitch... "90% of the iceberg is below the water..."
Saluti, dai mana...urmeaza un interviu clasic, stil corporate...Citibank te vrea vanzator de carduri in Polus... si pe toata durata interviului esti distrat gandindu-te ca desi oferta e buna din punct de vedere financiar si al programului, acceptand jobul, iei calea sigura spre iad, caci va trebui sa cocosezi finantele oamenilor cu zambetul pe buze, vinzindu-le carduri de credit.
Urmeaza un exercitiu de imaginatie in care tipa te pune sa ii vinzi un card...
Ii explici cum acest card este de fapt nu un produs ci o modalitate prin care ea face un swich...translateaza satisfactia in prezent si finantele in viitor...bucurandu-se macar azi, de produs, si uitand de datoria de maine. O intrebi daca are un vis mai material, sau cel putin la care o roata sa fie un produs...musca teoretic cu da...O intrebi daca e de parere ca un om ar cumpara o sticla cu apa cand se ineaca...(vechea smecherie de marketing)...zambeste...ii zici ca sticla aia i-ar putea salva viata ca pluteste...si dupa aia inchei spunand ca bucata de plastic i-ar putea salva visele, sau macar le-ar putea translata intr-o realitate prezenta.
Alte intrebari, alte chestiuni...strans de mana si la revedere, "Va sunam luni", si altul la rand...Now we wait...
Pana atunci, te translatezi obosit acasa, iti faci o omleta studenteasca si te gandesti balosand la o bere rece...pe care probabil o vei savura pe seara si vrei dracului sa pleci pe munte!
Trecu'nco zi, curgand usor,
Din studentia legendara...
Si tu te-ndrepti nemuritor...
Spre viata cea reala...