Shift Happens

Si imi aduc aminte de alt filmulet...

A venit toamna, si primavara, si vara si tot!:))

Cateodata, in aglomeratia zilelor cotidiene si in valtoarea in care te afunzi cu buna stiinta si placere, caci iti place sa traiesti viata intens, se intampla lucruri. Lucruri frumoase, simple si subite. Si totul incepe prin faptul ca, odata ce te hotarasti te calmezi. Devi calm si zambitor. Ce inseamna sa fi hotarat? Inseamna sa ai certitudinea aia interioara ca ce se intampla e bine si ca orice forma de indoiala sau purtare nenaturala dispare subit. Si mai inseamna ca ai luat decizia din prima, fara sa eziti. Fara calcule, integrale si alte aplicatii practice ale unor teorii care se pare nu functioneaza in cazul tipelor cu personalitate. Desi nu s-a demonstrat stiintific treaba asta! :)) Se creaza o stare de confort inconfundabila cand iei decizii asa. Niciodata n-am vazut un zambet mai dragut, sunt cat se poate de sigur. Si o privire...indeed! ochi maaari si cu sclipire aparte intalnita doar la persoanele de calitate. Pe urma a doua zi e un soare cald si mergi la belvedere...te plimbi si un miros de toamna iti gadila narile pt prima data anul asta. E clar daca simti mirosul de toamna. Stii si tu prietene, nu in fiecare zi esti capabil de asa ceva...Dar esti sigur ca ziua de azi a fost atat de frumoasa din cauza ei. Universul lucreaza in favoarea ta. Pe urma ai chef sa te dai cu bicicleta...dupa vreo 4 ani...:)) Si te mustrezi ca ai prostul obicei de a te stramba in poze...Zambesti si zambesti iar la gandul ca vei zambi toata ziua. Lucrurile astea nu sunt intamplatoare...exista o conspiratie, sunt sigur! Insa de data asta e o conspiratie catre bine....daca nu cumva catre perfect :)) Si de ce va zic eu chestiile astea? Ca asa-i cand esti entuziast! Si sunt...al dracului inca de mult! Cumva trebuie sa ajung pe munte, acolo gandesc cel mai limpede. :))Hai cu vremea buna in week end!

Bah de cand nu m-am mai uitat la filmuletul meu preferat! :))

Man vs Woman

si preferatele mele =))

hot lovin'

Pt ca azi se joaca Dinamo - Steaua

Caterinca totala, azi e ziua marelui derby...sa prezentam in continuare cateva faze din curtea cainilor....

Capitolul 1:Torjica marele stelist:

Capitolul 2: Borcica se pregateste de Champion League

Capitolul 3: Borcica multumeste Tatalui din cer, Autostivuitorul pentru Champions League:

Capitolul 5: Borcea isi sparge nasul :))

Capitolul 6: Borcea il inlocuieste pe Dorel in reclama cu Unirea :))

Capitolul 7: Imnul lui Dinamo, sa te caci pe tine de ras, nu alta!

Capitolul 8: Andone ii arata muie lu' Ceasca mic :))

Capitolul 9: 300 de fazani pt Dinamo

Capitolul 10: Un tata dinamovist isi invata copilul sa creasca ca un adevarat spartan

Si pt femeile care nu inteleg: :))

Si acum sa ne pregatim de meci! Forta STEAUA!

Stare

Astazi ma simt balcanic...la fel de balcanic ca Bregovic sau Kusturica :)) ia mai luati-va mah vestul si plecati acasa...Pe maine, cand revin in UE!

Eh lici, lici, dodji malo cici
=Eh little girl, little girl come to your uncle
Eh da te cica malo kalaise
=So that your uncle caresses you a little
Eh od koljena pa gore na vise
=From the knees and up

CHORUS

Και στην άμυνα εκεί όλοι αξιωματικοί
=In charge of Defense are our officers
Πολεμάει κι ο Βενιζέλος
=Even Venizelos fights
Που αυτός θα φέρει τέλος
=That he will bring the end
Και ο κάθε πατριώτης θα μας φέρουν την ισότης
=And each patriot will bring to us the equality

Eh lici, lici dodji malo cici
=Eh little girl, little girl come to your uncle
Eh dodji dedi date malo deda
=Come to your Grandpa so that your grandpa
Eh da te deda malo izujeda
=So that your grandpa bitte you a little

Calea spre victorie

Calea spre victorie o vezi mai bine cand esti cocotat pe un deal, iar ea serpuieste pe undeva prin vale...Iti ajunge doar sa te ridici in scari, si sa pui palma la ochi, pentru a vedea acum pe unde vei merge in siguranta...E rasplata urcusului greu pana in acest varf, pe care l-ai platit cu suferinta...si ani, ani multi...ani in care ti se spunea:
"Vezi ca femeile sunt subtile"...apoi, ai descoperit ca "In spatele oricarui barbat de succes sta o femeie", ai zis hmm, ai zambit. A mai trecut ceva timp si ai citit despre Napoleon care zicea ca "in dragoste singura victorie e fuga". Te-ai minunat, ai zambit din nou. Si incet incet, simteai cumva pe pielea ta aceste chestiuni. Totusi, manz fiind, iti scapase ce era mai important. Paradoxal, caci candva citisei Shogun...ar fi trebuit sa fie destul. Ei bine, dupa atatia ani, ai revelatia. Barbatii mari preferau sa scoata rar maxime, lasau asta in treaba femeilor, sau le scoteau la victoria totala ori in momente in care erau incoltiti si fara scapare, dar doar daca mai exista cineva cu sanse de supravietuire in preajma, sa poata duce mai departe gandul. Un zambet ar trebui sa fie de ajuns cand vrei sa te manifesti spre exterior, daca e dublat de o intelegere interioara a unor lucruri. De astazi esti un shogun modern. :)) Detaliile fac diferenta. Stiam doar bine chestia asta, insa detaliile devoalate cumva ajung sa nu mai cantareasca atat de mult. Tacerea si valul de mister sunt cat se poate de importante. Si atunci, te retragi ca un pradator intr-un loc intunecat, iti imprimi un zambet calm, lasi doar ochii sa se vada in noapte si astepti. De data asta nu mai insisti, nu mai spui ce simti, nu te mai zbati cum se zbate un peste in carlig cand e prins si tras pe mal...tu doar stai ca o stana de piatra, ca un lup flamand ce sta intr-o grota cand afara bate crivatul stiind ca acum n-are nici o sansa sa vaneze si ca energia care o mai are va trebui conservata rational, pentru eficienta, nu sa o cheltuie la primul impuls venit din entuziasm... sau ca o pantera care isi adulmeca prada asteptand momentul ideal sa atace, si anume cand vanatul s-a apropiat de bunavoie si destul de aproape de ea. Sau poate ca un urs greoi prins intr-o capcana, care stie ca daca se zbate rana se agraveaza. Nu mai esti un pui de leu ca sa iti ucizi prada cu greu, de acum inainte va trebui sa o faci cu o singura muscatura...scurt si mai putin dureros, inainte ca victima sa se trezeasca din naucitoarea panica provocata de elementul surpriza. Asa cum subit samuraii scoteau sabia din teaca doar cand trebuia si cu o precizie milimetrica. Dar inainte sa te retragi in asteptarea ta laborioasa, lasa totusi urma prezentei tale. Lasa o crenguta rupta, care sa arate calea spre sufletul tau. Asa e corect, caci liberul arbitru nu trebuie sa lipseasca din nimic si calea cea buna semnalizata. Iar celor ce vor alege calea prietenoasa tie si le permiti sa treaca acum de acest paravan, le vei da mai mult decat o faceai pana acum. Biletul de intrare s-a scumpit mult, e adevarat! Dar celor ce intra le vei da tot, in fond si la urma urmei s-au descaltat la intrarea in sufletul tau...si poate dezamagirea celor ce nu simt caldura de dinauntru, caci nu i-ai primit, te va face de acum sa te simti mai bine. Mai bine nu pentru ca sufera, ci pentru ca ai avut candva dreptate, si acum indoiala ca ai gresit se risipeste datorita regretului lor, ba mai mult se intoarce inapoi catre cel dinspre care a plecat si ii incolteste acum in suflet. Mai incolo, sa deschidem tabla de sah! Prietene, urmatoarea mutare e la tine...caci noua mea regula de viata e: o mutare o fac eu, una tu!

Cateva vorbe de-ale lui Nicolae Iorga

"Cu tine ai totdeauna doi tovarăşi: tot binele pe care l-ai făcut şi tot răul."

"Nu uita niciodată că oricine te iubeşte cere de la tine o iluzie de ideal. Dă-o, ori nu te lăsa iubit."

"Uneori, după mult zbucium în lume, te întorci la tine cu înduioşarea cu care întâlneşti un vechi prieten."

"Sunt succese care te înjosesc şi înfrângeri care te înalţă"

"Fii bun, dar fereşte-te să nu creadă lumea că poţi fi numai bun."

"Poţi închide ochii, dar nu poţi stinge soarele!"

"O înfrângere e numai mijlocul pe care ni-l dă soarta ca să vedem ce ne lipseşte pentru a învinge."

"Fericirea întunecă, durerea lămureşte."

"Nu spune niciodată "nu se poate", ci începe cu "să vedem"."

"Cel care merge cu ochii în pământ se vede pe sine mai bine decât acela care se potriveşte în oglindă."

"Cea mai mare minune e să crezi că poţi face una. Restul e foarte uşor."

"Fă-ţi datoria oricând. Totdeauna va fi cineva care să te vadă: tu însuţi."

"În gunoiul muncii tale vor ciuguli păsări şi vor scurma porci. Zi-le critici şi lasă-i în pace!"

"Înţelepciunea nu se împrumută cu carul, ci se câştigă cu bobul."

"Cine uită, nu merită."

"Amintirea suferinţelor tale păstreaz-o bine: e comoara cea mai scump plătită."

"Nu întuneca cerul altora cu supărarea ta."

"Cine bate la uşă? Pune masca!"

"Greşelile se îndreaptă, păcatele se răzbună."

"Totul e relativ, afară de interesul societăţii."

"Învăţat se cheamă un om care e bucuros să tot înveţe."

"Fără steag de cultură un popor e o gloată, nu o oaste."

"Uriaşul e în ţara piticilor neapărat un duşman public."

"Lemn bun, lemn rău - aceeaşi cenuşă, dar nu aceeaşi flacără."

"Fă binele cu diplomaţie, căci nu-ţi închipui ce mult supără."

"Şi în viaţa omenească sunt focuri care distrug şi focuri care purifică."

"Scrie ca să păstrezi florile gândului tău, pe care altfel le ia vântul."

"Tinerii visează înainte, bătrânii visează la urmă; la mijloc, bărbaţii luptă."

Povestire de pe alta planeta

Deci asta era secretul. Fiecare om ascundea undeva intr-un colt intunecat de suflet un mare regret. Si zavorul acestui ungher era bine pus, dar greu. Insa el era mai dureros decat durerea provocata de vulturii ce se infruptau zilnic din ficatul lui Prometeu, caci pana la urma el era un zeu. Oamenii indurau greutatea sa in tacere, caci tipetele l-ar fi dezvaluit lumii intregi, dornica sa arate cu degetul pe cel ce iesea din tipar pentru a expune ceva ce, paradoxal, stiau toti. Asa, fiecare se intreba doar pe sine, la ceasuri de noapte...in adanci clipe de singuratate: oare cum ar fi fost daca? Iar cei mai curajosi ajungeau pana intr-acolo in a se intreba: Cum ar fi daca? Dar lumea s-ar supara daca....nu? Ce-ar zice lumea? Cum sa ies eu din rand? Da' e normal asa ceva? Doar n-oi fi eu mai special, nu? Generalizarile puneau stapanire pe lumea atat de frumoasa a diversitatii indivizilor...Si samanta curajului se sufoca incet, din cauza ca raza ce licarea incet se pierdea, nefiind intretinuta. Ceasul batea inca un ceas, si inca un ceas...iar timpul trecea, scrijelind incet riduri pe fetele oamenilor. Privirile pierdute se inmulteau odata cu aceste riduri, care insa nu le egalau pe cele purtate pe ascuns in suflet. Si totul se bagateliza incet, special devenind un cuvant de buzunar si la indemana tuturor. Pai exista special? Exista pe dracu', se consolau ei fricosi ca intr-adevar atunci aveau dreptate, si ca poate acum se inseala amarnic. Sa fim prieteni cu comunul atunci, sa nu mai fim entuziasti, sa nu mai asteptam mult, sa nu mai avem incredere in fortele proprii...si din fini comunicatori deveneau incapabili sa se exprime, existand ceva ce ii impiedica de fiecare data sa deschida gura. Ceva ce nu putea fi definit, la fel cum la vederea unei persoane, inima zvagneste cumplit, recunoscand parca ceva. Dar acel ceva nu se mai exprima acum in cuvinte, ramanea in piept provocand o durere acuta. Privirea nu mai sclipea si zambetul continuu era acum doar o forma de comunicare non-verbala, nu o exprimare sufleteasca. Si n-ar fi fost nevoie decat de o scanteie...care sa reaprinda tot...Insa oamenii credeau in cealalta teorie...cu constructii marete, construite greu dar care se naruiesc rapid, fara sa isi dea seama de cealalta cale, in care constructiile nu sunt de fapt constructii, in care totul se construieste rapid si se naruie greu, ca orice lucru special....care dainuie...Caci tot ce conta era sa dainuie, asa cum sustineau mari barbati in istorie, fie ei mari generali cum era Napoleon, fie sculptori ca Brancusi. Si atunci simtind ca e greu de respirat intr-o lume din asta, a celor multi, isi indrepta privirea spre un rasarit de soare, calm, caci stia ca e prieten cu muntele si ca el traieste dupa un alt set de reguli, mai valoroase. Erau regulile oamenilor care cred in verbul a dainui. Oameni care au scris istoria, oameni care stiu ce inseamna cu adevarat a fi fericit. Oameni care cred cu tarie ca lumea se poate schimba si se lupta pentru asta. Si isi aduse aminte de vorbele maestrilor in aceasta arta, din care se detasa una. O invatase de la Modigliani: "Your only duty is to save your dream". Si se trezi din vis, revenind pe Planeta Pamant, cu pofta de a lucra in aceasta directie, caci stia ca si Einstein a revolutionat fizica dupa ce a ramas repetent la aceasta materie in "tinerete".

O prezentare savuroasa

E ceea ce numesc o prezentare savuroasa si un tip care nu poate fi definit altfel doar ca un pasionat total. Asadar exista si statistici neplictisitoare. Solutia mi se pare una echitabila, daca nu e prea mult spus cea corecta. Acum ceva timp am aflat ca in Costa Rica, statul care conform sondajelor are cei mai fericiti cetateni din lume, armata a fost desfiintata dupa al 2-lea razboi mondial si banii respectivi bagati in educatie. Smart, nu? Si atunci sa mai aud pe cineva care sustine cumpararea de avioane de vanatoare noi...Esti in NATO, e o garantie destul de buna pt securitatea ta. Mai ales daca esti un stat mic. Pai daca Rusia se hotaraste sa ne puna capac, ne distruge in 2 timpi si 3 miscari cu tot cu viitoarea flota de avioane de vanatoare (vreo 24), care oricum vor fi inferioare avioanelor Suhoi, unele din cele mai bune din lume. Scopul intr-un asemenea scenariu e sa duci un razboi de gherila, stil partizan, pana vin baietii mari sa te salveze. Alti dusmani regionali nu cred ca mai avem. Ungurii nu se pun, si daca se pun, vorba lui Petre Tutea: "daca dai drumul unei herghelii de cai la Bucuresti, in cateva ore se balega in Budapesta"! Si doamne, cat de mult ar avea educatia nevoie de banii cheltuiti aiurea pe chestii militare. De fapt asa e in toata lumea. Da-ne doamne lideri mai deschisi la minte!