Padis Reloaded I

Motto: "Motii priveau MUNTII, lasandu-i sa se strecoare inauntru printre pleoape, in fasii subtiri, precum se degusta indelung o bautura rara." - Geo Bogza
Muzica: 


Dat fiind faptul ca excursiunea noastra in Padis de 1 Mai s-a amanat din motive tehnice (nu mi-a venit noul cort comandat), urmatorul week end am pregatit fain frumos rucsacii pentru tura neimplinita. Asadar au urmat 3 zile in Padis
Traseu:  prima zi: Rachitele - Doda Pilii - Ic Ponor(Cruce Galbena) - Cheile Somesului Cald (Punct Rosu) - Cetatile Radesei - Cabana Varasoaia(Banda Albastra) - Cabana Padis
Gasca: Eu, Adi, Cheloo

Ptiu mama, de cand asteptam eu tura asta! La 4 si 15 dam trezirea. Rucsacii sunt facuti, totul este impachetat. Ne primenim, luam in spate greutatile si cu un taxi ajungem in gara de unde luam un accelerat pana in Huedin. La 6 fara 5 debarcam in metropola. Nu ne grabim si mergem la pas printre palatele "cu semn de Mercedes in varf". Toti bosii tiganosi din orasul asta au masina cu volan pe dreapta, oare cum le tipa pirandele la depasiri? "Hai mancatz-ash libher la dephashire". Luam paine si ne postam la locul unde se face cu mana. Stiam ca la 7 ar trebui sa fie un microbus. Vreme fainuca. Pana la urma ne pescuieste mai rapid un fish. 40 de RON si ne transporta pana in Rachitele, 3 insi...echitabil! Ajungem cam pe la 8, 8 jum. Perfect. Pana acum suntem peste grafic. La iesire din sat, mancam pe o bancuta langa un izvor. O tanti care se tot plimba in curtea de peste drum ne face cu mana de vreo 4 ori. Sa se fi indragostit de Cheloo? Se poate...omul meu era tzantzos nevoie mare!

Mamaie beau apa si vin! :))

Dupa masa ii dam per pedes inainte si discutam ca e cam frigut, bruma maricica. Visul nostru de a prinde o bascula care sa ne scurteze drumul din prima zi ramane fantezisto-erotic. Am mers pe drum forestier de ne-a iesit pe ochi. Totusi, intr-un punct, dupa ce-am taiat ditamai curba facem o oprire. Frate-miu se duce sa goleasca cu noroc burduful. In timpul asta, stam tolaniti pe iarba. Superb...liniste, susur de apa, freamat de padure...Ciulim urechile...huruie ceva in departare...Zbier cu gura inspumata la frate-miu care inca starnea norocul: "Bai cacutz, rapid ca vine o duba!" "Ce ba?" "Opreste procesiunea, vine salvarea!". Fac semn si omul opreste, ne ia in spate in remorca! Scutire de 8 km de mers pe jos...Sa-i dea Dumnezeu sanatate!

Eroul care a starnit norocul

Priveliste din decapotabila

In Doda Pilii coboram odihniti dupa un sfert de ora de stat. Un nene ne intreaba daca mergem in Padis si razand ne spune ca bruma e de un deget..."Nene, am mai facut noi de-astea, nu-i prima oara!" Fascinant nume are satul asta, ca sa nu mai zic ca e o locatie ideala pentru o casa de vacanta linistita. Am si vazut vreo cateva cu mare bun gust!

Asa, de bun venit...

Atmosfera de Doda Pilii

Ii dam bataie si ajungem rapid in Ic Ponor unde mancam si facem un scurt popas.
Intram apoi pe cruce galbena, pe drumul forestier ce duce catre Cheile Somesului Cald. Infinit de lung. Mai o pauza, mai o gluma, mai o gustarica, cumva cumva trece bucata asta cam monotona.

Ba mai e mult? :))

Piatra Alba

Ajunsi la intrarea in Chei, consultam un pic harta si cam pe unde ar trebui sa intram. O luam o bucata prin Chei, improvizam o traversare de rau cu ceva busteni dupa care urcam pieptis printre flori si iesim in traseu.

Wild Wild!

Haos!

Concurs de verticalitate!

"Mergi ma, ca alunec!"

"Trecere improvizata, batalionul de geniu Cocorii Flamanzeni"

Salbatica zona! Incepe un urcus destul de consistent, care avea sa devina si mai consistent in partea de final, unde eroului Cheloo i s-au cam zbatut plamanii de la nicotina. Adevarul e ca erau cam grei rucsacii! Sus pe varf, in zona balcoanelor ne tragem in poza si admiram panorama dar o luam incet la picior speriati de norisorii care se adunau amenintatori deasupra noastra.

Printre flori, spre varf...

Printre copaci spre varf...

"Pe strada 'zda masii...cat mai e pana la varf?"

Panorama

2 Gusteri pe varf

De acum coboram cu mai mult spor, trecem pe langa cascada Moloch, teleleu prin padure pana intr-o mica poienita unde era amenajat un loc de popas. Mancam si ne odihnim un pic. Am ocazia sa reincerc sentimentul din Ceahlau care provoaca o stare de bine si un ras vocal isteric - se pune una bucata rucsac jos din spinare dupa vreo cateva ore bune de mers, se suie carcasa pe o bancuta mai inalta astfel incat picioarele sa nu atinga solul si se balangane alternativ copitatele pana la extaz. Incet incet dispar sandwish-urile, bananele, se goleste rucsacelul. Ajungem imediat la intrare in cetatile Radesei. Apa cam tulbure si maricica, dificila treaba la intrare. Improvizam din nou cu ceva busteni o trecere aproximativa pana la primul lant. Ne imbracam gros si dai bataie pe lanturi. Spectaculos! Spectaculos! Spectaculos! De 3 ori spectaculos. Personal mie mi-a placut mai mult decat Cetatile Ponorului facute anul trecut. Tavanul are fante in el prin care in unele locuri intra lumina. Avem de urcat si coborat pe lanturi si in pestra, iar gheata e destula, facand tot peisajul destul de spectaculos. Cu ocazia asta imi testez si noua achizitie - o frontala Petzl Tikka Plus 2 - si ma declar foarte multumit de ea. Iesirea din pestera se face pe partea cealalta, ea fiind de fapt un tunel. De acolo mai urcam un pic si iesim intr-o padure unde se drujbeaza la greu, fiind copaci prabusiti peste traseu. 2 Padureni ne lasa sa trecem si ne spun ca mai avem de facut cam o ora pana la cabana Padis. Pe dracu...dupa vreo 25-28 de km de mers pe jos cu rucsacii in spate si urcat la greu...

Asa, de amorul artei...

Balta cu probleme

Lemn fara manusi

Respiram libertate ca porcii!

Cetatile Radesei Registered

Om cu bradul la cap...

Intrand in "Crapatura"...

Lumina...

Lumina?

Luminita de la mijlocul tunelului...

Cocotz in sus, Luceafar bland...

2 cai frumosi...

Exploring...

Hai soare hai!

Mergem ce mergem si trecem pe langa Taul Varasoaia, unde ma opresc sa fac ceva poze si raman in urma. Baietii sunt nerabdatori sa ajungem. Ii dam gaz mai departe, trecem pe langa cabana Varasoaia. Il vad pe Cheloo ca se schimba numa' la fata. "Ba hai sa oprim!" "Ba hai la soare, ca la umbra e frig!" si tot mergand, observam cum fiind la apus, zona cu soare se tot departa, fiind ajutata si de prezenta unui nor. Ruptacus obositus, aka Cheloo Tzancul Pamantului se intinde morbidizat pe iarba. Parchez si eu, desi te cam lua frigul dar ingurgitez iar ceva pentru revenirea fortelor motorii. Am un scurt fight cu frate-miu de la departare, caci totusi eu nu m-am lasat pagubas si am prins un petec de soare, pe motivul translatarii hartii de la el la mine. Desi mi-a jurat credinta si suposenie, de cand l-am pus sa-mi faca el traseele pentru o excursie si l-a pleznit revelatia ca nu-i asa usor sa planuiesti tot, si-a dat drumul la plisc probabil pe fond nervoso-oboselnic.

Punct Rosu spre poiana...

Taul Varasoaia

Taul Varasoaia

"Hai baieti hai, ca mai avem o bucata!", degeaba, eram ca in Morometii! Spune-i lu' Nila sa se miste...Intr-un final baietii se aduna cu puteri supraomenesti si ii dam bataie. Ajungem la cabana Padis. Intram si bem sfantul ceai cu rom, revigorare garantata. Tanti de la cabana se mira ca vrem sa stam la cort, zice ca e frig de ingheata apa. Corect, dar vom testa cu ocazia asta noul cort...Husky Bret, ce-i drept de 2 persoane si suntem 3. Mai stam de vorba cu tanti de una alta, aflam ca unul din motivele pentru care se taie asa padurile sunt cariile. "Pe vremea lu' Ceasca stropeau muica padurile din avionu..." Sunt desemnat sa merg dupa apa caci numai eu stiam unde e izvorul. Impart atunci sarcinile: Aditzuca draga, tu pui cortul iar Cheloo va fi fochistul sef. Se parafeaza intelegerea, merg si aduc apa. Cabanierul ne vinde un pont legat de un loc de campat. "E o dolina sus pe delusorul ala, e ferit de vant acolo, caci bate crunt in toata valea asta." Un pont de milioane. Loc de campat extra acolo. Adunam ceva lemne cu Cheloo, el se pune sa aprinda focul. Eu il ajut pe frate-miu la montarea cortului. Instalam tabara si ne retragem sa balotam o fasolica la focul aprins fara probleme de Cheloo. Multe tiganci o fi iubit gagiul. :)) Cald si bine la foc. Un cer senin instelat vegheaza deasupra. Interesant sa vezi cum pica bruma la lumina frontalei.  Frate-miu trage betigasul scurt si beneficiaza de luxul de a dormi la mijloc. Intram pe rand si ne amenajam culcusul. 2 perechi de pantaloni, sosete, 2 tricouri, 1 bluza, sac de dormit si nici nu se simte ca temperatura e sub 0 grade.Partea mai putin frumoasa a fost ca nu prea e loc pentru 3, asa ca ne rostogoleam ca micii...prin efect de domino, la prima ocazie... Luam somn direct, cu povesti pentru copii spuse la Radio Romania...am dormit fara sa simt nici cea mai mica urma de frig...

La focutz

Hai Noapte Buna!

Cortul trece testul cu brio, nici urma de condens. Durata de mers in prima zi a fost de aproximativ 12 ore cu tot cu tras in poze, opreli si pauze de masa, apa se gaseste fara probleme pe traseu.

Va urma!