Exercitiu de imaginatie...2

Si-a stins tigara desi mai era jumatate. Chistocul s-a incolacit ca un sarpe in scrumiera. A suflat fumul afara lung si ascutit, lasandu-si capul pe spate in timp ce-si trecea mana prin par. A zambit fals si s-a ridicat, dorindu-si sa paraseasca infectia aia de bar, fluturandu-si in acelasi timp o mana in semn de "mi-a ajuns!". Nu s-a uitat in spate si n-a salutat, plecand ca un nesimtit. Era lamurit, oamenii sunt rai din fire.  Egoisti si haini. Scarile le-a urcat rapid, pe gangul cu miros de mucegai. Afara ploua cu picuri mari. Noaptea amplifica efectul de singuratate. A inceput sa mearga prin ploaie cu pasii plescaind prin apa ce curgea siroaie pe strada usor in panta. Dar nu s-a grabit, a calcat apa cu satisfactie, stropind in dreapta si stanga, in mod razbunator. Ajuns la masina ud leoarca, a trantit portiera si a ramas mut in ea. Isi simtea pulsul in tample si era nervos...ii venea sa urle cat il tin plamanii...sau...sau sa muste pe cineva de cap. Cu toate astea tot ce-a facut a fost sa inchida pentru o secunda ochii. "Asadar, toti sunt la fel..." isi spuse in gand si porni doar stergatoarele uitandu-se cum acestea adunau picurii de pe parbriz transformandu-i in suvoaie gelatinoase ce se scurgeau ordonat, canalizate de nemilosul stergator si insotite de sunetul tamburului de cauciuc ce freca sticla. Sunetul asta combinat cu ploaia ce cadea pe masina il calma subit. "Trebuie sa-mi iau stergatoare noi...", a fost ultimul gand ce l-a sagetat, iar privirea i-a ramas intepenita pe aburul respiratiei ce iesea cu ritm constant, raspandind caldura. Liniste, calm si pace...in masina lui, un Buick Riviera. "Intotdeauna mi-am dorit masina asta!", isi spuse pipaind usor bordul. Rasuci cheia pana la capat si asculta sunetul motorului..."Ce-i de facut?"...Si revelatia aparu in lumina orbitoare a farurilor tirului care veni din fata si trecu pe langa masina lui stationata. "Pleaca pe Marte!" Zambi, dadu drumul la cd-ul cu Jimi Hendrix, aprinse farurile, ambala masina si pleca in tromba...satul de oameni si planeta lor Pamant.

Today winter was stupid!

Cat de bine se asociaza culorile cu anotimpurile....si sunetele....Pasesti cu bocancii prin nameti....e ger, zapada scartaie...si fulgi mari de zapada cad contribuind la albirea peisajului. Vantul nu bate, pasarile nu canta, padurea nu se misca...totul e incremenit in nemiscare, totul doarme, totul asteapta...totul e alb. Rar, in locurile neumblate de oameni...vezi cate o urma...ciudat lucru urmele iarna...is ca un fel de amintiri..."pe aici a trecut sigur un lup"...sigur...ca si in cazul amintirilor bine intiparite... Putinul da certitudine...Si cerul e la fel...fara culoare, fara viata...iar daca vreo pasare zboara, o face zgribulita si din cine stie ce nevoie...nu degeaba exista expresia "are sufletul de gheata"...adicalea fara viata, fara simtire, mat, fad, rece...inexpresiv. Ignoranta e in fond un fel de asteptare...la fel cum metabolismul incetineste tot ce e viu iarna...in asteptarea vremurilor "mai bune". Pe de alta parte ai verdele si albastrul...zugravite la orizont in paduri si cer de vara....cu brazi care freamata, cu pasari ce canta in ei, cu cer albastru pe care alearga schimbatori nori manati de vanturi calde...modificandu-si mereu forma in mii de figurine curgand fluid spre zari...si pasari care zboara calm si fara graba...bucurandu-se parca de caldura soarelui si de curentii prielnici...e o vreme de lafaiala in entuziasm si viata...E cald si bine, si o vreme de facut amintiri...o vreme in care lupul nu lasa urme ci alearga fara griji...si iar aberez in asteptarea verii. Anu asta n-am chef de iarna, n-am chef de Craciun, n-am chef de rev. So maybe I'll be a Mr. Scrooge this year! N-am chef de nimic...doar de vara si munti si sunet de cascade ascunse in locuri de care majoritatea oamenilor nu au habar. Chef de deshidratat si potolit setea cu apa de izvor rece de munte. Chef de stat pe stanci la inaltime. Sau de stat pe spate in iarba verde si privit cerul. Caci toate astea te incarca si te linistesc. Azi...una din zilele alea in care te simti ca un acumulator descarcat. Some chill out music should solve this shit! ;)

Life is a miracle

Pentru cei care se mai indoiesc ca viata e un miracol, ii invit prietenos sa faca 2 lucruri. Primul ar fi sa treaca pe la mine sa le arat cum nu pot sparge cu mana un ou. Mama dracului, pai daca un ou e asa rezistent, cum naiba ies puii? Si ce ne facem cu chestiile mai evoluate si mai spirituale? :)) Sparge tu prietene o prietenie, o sina de cale ferata. Nu se poate, asta in viata nu se poate. Calm prietene, nu complica lucrurile simple... De fapt e singura chestie care nu se poate in viata. In rest trebuie sa fi echitabil, un bun masurator al fortelor tale. Daca faci totul cu pasi mici o sa ajungi departe. Brick by brick and soon you'll have a wall. Al doilea lucru pe care ii sfatuiesc e sa se uite la filme de Kusturica. Emir Kusturica. MIRIFIC. Vindeca bolili cum ar fi frustrarile, mustrarile de constiinta, pesimismul atitudini delasatoare gen "viata e un torent si gustul ei de cacat". Kusturica e regizorul meu preferat. Atata realitate livrata la buget redus si atat de bine surprinsa viata de zi cu zi n-am vazut la nici un alt regizor. Si daca e necaz, sa facem caterinca. O fi unul din balcanismele bune? :))Se poate...pun pariu ca neamtu' se intreaba in barba cum mama dracului de exista romani fericiti avand in vedere cum traiesc. Pai simplu nene, te bucuri de putin. Bei ceaiul cu un singur plic de zahar, nu cu 2 :)). Mananci pateu si gem la nevoie. Raspunzi cu "N-am" la cersetori si incurajezi munca! Mergi pe munte cu conserve. Razi des cu prietenii. Dansezi cand si cum poti. Te bucuri de familie. Cunosti oameni noi. Dai mai mult decat primesti. Nu mai fumezi si cu banii economisiti iti faci planuri marete. Nu faci cinste la gagici (ca nu merita :)) )Mai canti la chitara...iar mai razi. Esti misterios dar cu simtul umorului...(folosesti regula adevarului spus prin omisiune). Ii contaminezi cu viziunea asta pe cei din jur. FACI ceva pentru chestiile in care crezi - te lupti, te zbati, mori cu problema de gat sau o rezolvi. REZOLVI...nu accepti esecul, esti un om cu atitudine. Nu te complaci, nu te multumesti cu putin...sau mai putin. NU, tu vrei tot de la viata. Punct! Si esti adaptabil...evoluezi in continuu si fata de orice circumstanta. Cred ca asta e calitatea "za ultimate" sau cum ar zice gagicile..."ultima fitza" in materie de lifestyle.:)) Life is a miracle! Zivot je cudo! :)) si aici ajungem la filmul meu preferat. Life is a miracle by Emir Kusturica. A must see!

Si evident melodia dupa care imi ghidez eu noul stil de viata! Moldavian song

A good day. A, si FA CEVA!

Chiar voi cu ce probleme ati murit de gat? :))(la rubrica comentarii astept vorbaretii)